Vixy

Cel mai aglomerat loc din casa noastra este balconul, de fapt balcoanele, ca avem doua. Aici sunt depozitate cutii si cutiute ce ascund comori. Mai exact: materiale didactice, figurine, carduri, recipiente, tavi si vase pentru prezentari, vopsele, fetru, lut si destul de multe lucruri ce pot fi lejer gasite intr-un magazin de art & hobby. Pe langa cele mentionate mai sus, evident ca sunt comorile adunate de noi din natura: ghinde, conuri, frunze, muschi , crengi, pietre, pene, plus materialele reciclate ce vor fi candva refolosite. Acum, poate va intrebati de ce postez copaci cu frunze abia inverzite cand afara este toamna si in curand va bate la usa iarna? Cand caut ceva pe balcon gasesc altceva, ce mi-ar fi fost necesar cu cateva zile inainte, asa am patit aseara cand cautam pe calculator, o serie de fotografii cu niste tutoriale despre ferma realizata de noi. Evident, ca nu am gasit ce cautam dar am dat de tabloul acesta cu un frumos copac inverzit, realizat prin luna mai.

Un " xi si zero" de toamna. Tin minte cat de mult imi placea jocul acesta cand eram mica. Nu stiu cum de mi-a venit in minte tocmai acum, dar am decis sa-l prezint pentru prima data lui Adrian ca fiind "varza si morcov". Cei drept, nu detinem un joc "x si 0" cu figurine, ci as fi putut sa i-l prezint cu pixul pe hartie, dar pare mai haios prezentat pe o felie de lemn pe care am facut grilajul cu creta iar elementele sunt legume modelate chiar de noi. In plus, daca tot este sezonul lor iar pietele sunt pline de legume numai bune de bagat la murat, hop si noi cu varza la inaintare. A prins destul de repede ideea dar cred ca este primul joc la care incearca sa triseze foarte mult. Ma amuza ata de tare cand il vad ca se grabeste sa puna el de doua ori la rand sa faca primul 3 legume in line, sau imi muta varza ca sa castige. In familie am evitat sa facem competitii cu el, mai ales in viata de zi cu zi. Insa, au fost suficiente cateva vizite la bunic

După ce adoarme copilul seara şi îţi revii niţel după ziua încărcată, lenevind pe canapeaua din sufragerie, te trezeşti că pe la ora 23:30 te apucă pofta de meşterit. Ce faci? Cauţi repede pe balconul magic: vopselele, cutia cu fetru, foarfeca, lipiciul şi... spor la treabă. Atât de tare mi-a plăcut cum a ieşit vânzătorul de şepci încât musai am stat să-i cos şi cele 17 şepci. Şi m-a cam prins ora 3 dimineaţa. A doua zi puştiul striga prin casă: "- Şeeepci, şepci de vânzareee! Cine vrea şepci??? O sută unu lei şapcaaa!" În carte şapca are preţul de 50 de bani bucata, cred că dacă micul meu reuşeşte să vândă 16 şepci cu căte 101 lei, saptămâna viitoare fac prăpăd la Gaudeamus. Cartea o avem de ceva vreme şi ne place tare mult, iar după ce maimuţele au făcut echilibristică pe ramurile copacului, şi am făcut un joc de rol cu ele şi cu şepcile vânzătorului, mi-a venit ideea să creez un joc cu zar. Cum pe balconul magic găsesc orice mi-aş putea imagina, am avut un zar d

Noiembrie! Ah, deja noiembrie! Ultima luna a toamnei ne aduce temperaturi extrem de ridicate (22-24 °C) ceea ce ne permite sa ne bucuram de culorile fantastice ale acesteia, stand mai mult timp afara si observand schimbarile naturii. Anul acesta, noiembrie pare a fi luna in care ultimele nuante de verde ale frunzelor, se incapataneaza sa dispara. Totusi, copacul nostru cu frunze din fetru, astazi si-a umplut coroana cu minunate culori aramii, galbene si pamantii. In curand or sa cada si cred ca il vom vedea plin cu fulgi de zapada. Cand veneam de la paine, o vita canadiana ne-a oferit cele mai frumoase frunze. Le-am folosit la un joc de numarat, imbinat frumos cu o activitate de dezvoltare a motricitatii fine, mai exact: manuirea perforatorului. Jocul este simplu, aruncam zarul pe rand iar Adrian alegea frunza ce urma a fi perforata de atatea ori cat ne arata zarul. A fost un prilej bun pentru dezvoltarea limbajului si identificarea marimilor obiectelor, in cazul nost