În primii ani când copiii își creează propria percepție a realității trebuie să considerăm esențială dezvoltarea senzorială. Este necesar ca importanța ei să se ridice la același nivel ca dezvoltarea fizică sau intelectuală. Maria Montessori a numit copilul ca fiind un explorator senzorial căci cu ajutorul celor cinci simțuri: tactil, vizual, auditiv, olfactiv și gustativ, el învață despre realitatea mediului care îl înconjoară. Știm cu toții că stimulii tactili există la nivelul întregului corp, însă cel mai adesea mâinile sunt folosite în activitățile senzoriale. Mai exact, vârful degetelor și de aceea este de preferat ca înainte de orice activitate stereognostică propusă copilului, acesta să-și sensibilizeze vârful degetelor spălând mâinile cu o periuță de unghii sau cu o piatră ponce fină. Când vorbim despre simțul stereognostic nu ne referim doar la recunoașterea calității suprafețelor, adică apru sau neted, ci și la formă iar aceasta din urmă este identificată cu ajut...