8 decembrie 2018

Calendar advent: 8 decembrie 2018

8 decembrie:
"Iarna" de Grigore Vieru

"O frumoasa povestioara de iarna de Grigore Vieru, impodobit la ilustratii color de Veronica Neacsu."

Marturisesc, ca eu o indragesc tare mult de cand am descoperit-o iarna trecuta. Si mai vreau sa marturisesc, ca nu stiam ce este harbuzul.





Activitatea a presuspus un joc de rol, si tot timpul cat ne-am jucat, am ascultat
"Saniuta fuge,
Nimeni n-o ajunge
Are dor de duca
Parca ar fi naluca

Toata ziua prin zapada
Vine lumea sa o vada
Saniuta e usoara fuge parca zboara...", 
asa dor mi-a facut de copilarie, ca am retrait fiecare vers din cantecelul invatat la gradinita.

Pentru joc am luat repede ghetarul/muntele inzapezit din sertarul habitatului polar, i-am facut din bete de inghetata o saniuta iar apoi i-am dat o punga cu vata de bumbac pentru a-si crea singur o scena de iarna cu un derdelus.

Atat de mult i-a placut, incat si ziua urmatoare alerga prin casa dupa mine sa ne jucam cu Mitru si cu Nuta.







Bucataria lui

"Ajuta-ma sa fac singur" Maria Montessori.

Incercand sa-i sustinem independenta si sa-i oferim un mediu in care sa poata invata in ritmul propriu de dezvoltare si conform dorintelor lui, am adaptat putin mediul ambiental.
In limitele spatiului avut, si cu resurse financiare minime, am incercat sa-i oferim libertate de miscare. Stiu ca s-ar fi putut mai bine, dar conditiile au fost de asa natura incat ne-au pus la incercare si imaginatia.

Nu cu mult timp in urma, va prezentam aicicamera lui, a pustiului vesel si minunat din viata noastra, iar astazi incerc sa va arat bucataria.
Bucataria este extrem de mica, iar in momentul in care am achizitionat apartamentul, nu aveam planuri pentru un copil, deci nu am gandit ca fiind un mediu prietenos pentru un copil.
Sa va dau cateva exemple pe care le-as aborda diferit in prezent:
  1. nu am prevazut o masa in bucatarie, in acel moment mancam in pat sau pe canapea cand urmaream filme la calculator (hehehe, ce vremuri...),
  2. nu am calculat ca un bebelus iti face bucataria varza cand incepe diversificarea, ca ar exista vase murdare cu tonele si ar fi utila o masina de spalat vase plus un spatiu mult mai mare si mai bine organizat pentru depozitare,
  3. in momentul renovarii apartamentului, am scos masina de spalat rufe din debara (doream mai mult spatiu pentru haine si diverse lucruri, nu pentru vase, iar ironia face ca am avut ocazia sa folosesc la maxim bucataria aceasta micuta atunci cand am pregatit cartea cu retete pentru cei mici. :)) ) ci am introdus-o intr-un dulap din bucatarie. Cred ca un sfert din spatiul de depozitare al bucatariei a fost ocupat, dar asta este viata... cand esti o pasarica libera ce zboara pe cerul albastru, vezi altfel lucrurile.

Concluzia: am adaptat ce am avut, o mini bucatarie cu zona de pregatit masa sau masuta si scaun pentru el, nici nu incapea in spatiu, dar aminte in discutie, asa ca am folosit cu mare succes un turn de invatare (LT=Learning Tower) improvizand si adaptand o scarita in 2 trepte, de la ikea.
Ce-i drept, cred ca a fost cea mai buna alegere, pentru ca i-a fost si inca ii este extrem de util acest LT.



Mereu a fost mai inalt decat media lui de varsta, ceea ce l-a ajutat mult sa elimine din frustrarile ca nu ajunge la anumite lucruri.
In prima faza, isi putea lua tacamurile din sertarul de sus, ajungand stand in picioare langa dulap. Apoi am mutat totul in sertarul din mijloc, ii este la indemana si usor sa le ia fara sa se aplece exagerat de mult peste LT.



LT sta mereu in dreptul frigiderului, slava domnului ca este congelatorul in partea de jos si nu sunt nevoita sa-l mut de fiecare data cand as fi avut nevoie sa iau ceva din frigider.
In momentul in care doreste sa spele ceva la chiuveta, sau sa ia ceva de pe dulap, il impinge.
Nu avem covor sau mocheta in bucatarie, deci a putut, inca de la inceput, sa-l impinga destul de usor pe parchet, fara a avea obstacole.



Taburetul pentru copii, initial a fost in baia mica, ulterior l-am mutat in bucatarie. De cateva luni a inceput sa refuze sa-l mai foloseasca la spalatul mainilor, zicand ca el ajunge deja la chiuveta si nu mai are nevoie de el in baie, asa ca si-a gasit un locsor in bucatarie, pentru momentele scurte si rapide cand doreste sa ia fructe din fructiera si nu necesita sa mute LT-ul.


La aragaz, nu a a umblat si nu umbla, nu a avut nici macar o tentativa de a-l aprinde. De la inceput i-am aratat si i-am explicat ce presupune focul, i-am permis sa puna mana pe lucruri calde/fierbinti sa decida singur daca merita sa atinga atunci cand iese abur.
Acest lucru nu ma face sa nu-l supraveghez mereu cand are "tleaba=treaba" in "butulie=bucatarie", mai ales ca recent a-nceput sa ceara sa vada ce este in oalele si tigaile de pe foc, si sa doreasca sa ma ajute sa amestece.



Tot recent, i-am prezentat setul ustensilelor de bucatarie, marca Opinel. Mi-l doream de foarte mult timp pentru el, mai exact de cand incepuse sa prezinte interes si sa se repeada, de fiecare data cand prindea ocazia, sa puna mana pe cutitele mele de bucatarie, si sincer tare imi era teama sa i le las la dispozitie.
Pentru ca nu reuseam in nici un chip sa dau de produsele acestea in Romania, vacanta din Grecia mi-a adus o mare satisfactie, cand la receptia hotelului au fost de acord sa faca ei comanda online, la un distribuitor tocmai din Atena. A fost cel mai frumos cadou pe care mi l-am facut in concediu. :)))

Pana in momentul in care i-am prezentat cum sa foloseasca setul, utilizase cutitul pentru a taia lucruri moi, cel din setul ikea pentru copii. iar pentru legume si fructe nitel mai tari, ustensila ondulata care necesita apasarea cu ambele maini, deci oarecum mai eliminam riscul sa-si juleasca degetele.




Ah, de mancat, mancam in sufragerie... cam de cand a inceput el autodiversificarea am achizitionat o masa pentru toti.
Aceasta este aventura noastra in bucatarie, sper sa va incante si sa va fie de folos experientele noastre.

Cu drag,
Cecilia

7 decembrie 2018

Calendar advent: 7 decembrie 2018

7 decembrie:
"Over and Under the Snow" de Kate Messner

Deasupra zapezii totul este complet alb, dar sub zapada, este o lume secreta unde traiesc veverite, iepuri, ursi si multe alte animale ce supravietuiesc gerului iernii.
Cartea este o calatorie pe schi, prin padure, intr-o zi de iarna, in care vei descoperi lumea animalelor ce traiesc sub zapada.


Activitatea cartii din 7 decembrie m-a facut sa muncesc cateva ore bune, dar jur ca nu regret nici o secunda ca m-am culcat la 4 noaptea iar pe la 7 si ceva, cel mic a dat trezirea, cu sufletul la gura sa vada care este activitatea zilei. :)

Unde se duc animalele cand ninge? Cum supravietuiesc? Cu ce se hranesc? Cine hiberneaza?
Sunt atat de multe intrebari ce pot avea raspunsul usor si natural, cand ai o cutie senzoriala la indemana,  cu barlog, vizuine, pesteri, cu un copac ce ascunde multe secrete, cu rame, castori, arici, ursi, veverite, caprioare, si tot felul de vietuitoare ce reusesc cu dificultate sa treaca peste zilele iernilor grele.













Sunt extrem de incantata de rezultat, si parca a avut cel mai mare succes din tot ce am mesterit pana in prezent. Poate ca si varsta este de vina, atunci cand am facut habitatele din dulap era nitel mai mic si nu isi exprima bucuria si incantarea, de a face joc de rol.

Am folosit cutii de carton, hartie kraft, pietricele, muschi de copac, frunze uscate, scoarta de copac, ghinde, vata de bumbac... toate materiale reciclate, mai putin animalele care sunt figurine din plastic.

Din pacate, noaptea, cand am facut cutia senzoriala "sub zapata" nu m-am mai gandit sa fac fotografii din etape diferite ale realizarii, dar cred ca este usor de identificat din fotografiile cu detalii, cam cum sta treaba.

Ce pot sa garantez, este ca poate fi un start bun intr-o dicutie fara sfarsit, cu zeci de intrebari ce parca nu se mai termina din partea micului curios.
Cu ocazia aceasta m-a facut si pe mine sa ma mai documentez despre anumite animale. :)





6 decembrie 2018

Calendar advent: 6 decembrie 2018

6 decembrie:
"Șșș! Avem un plan" de Chris Haughton

"Patru prieteni au plecat la pădure. Trei dintre ei, cei mai mari, poate adulți, știu exact ce vor: să prindă o pasăre. Au luat cu ei plase și o colivie. Sunt foarte bine pregătiți și au un plan... 

Cel mai mic, poate copil, nu are și el o plasă de prins păsări, colivia e prea mare ca s-o poată ține și mai rămâne și în urma celorlalți care merg grăbiți și nu pierd vremea - pentru că au un plan... Trebuie neapărat să prindă pasărea. De ce? Nu se știe. Sunt multe lucruri pe care oamenii mari le fac fără să dea vreo explicație. 

Dar cel mai mic nici nu se gândește la asta. El nu-și poate stăpâni impulsul de a spune prietenos păsării „Salut, puiuț!” și de a zădărnici în repetate rânduri și în moduri din ce în ce mai amuzante tentativele celor mari. Oare cel mai mic nu e de fapt cel mai înțelept? S-a obținut vreodată ceva durabil cu forța? Prietenia e mult mai puternică, ne învață această poveste (cu paginile cartonate integral și cu colțuri rotunjite) pentru care autorul a ales ca motto cunoscutele cuvinte ale lui Albert Einstein: „Pacea nu poate fi păstrată cu forța, ci numai prin bună înțelegere.

Este cartea primita de Mos Nicolae, in ghetute. Si a dorit sa o rasfoiasca el singur inainte sa o citim.
Cred ca a fost dragoste la prima vedere, pentru ca o tot ia si se tot uita singur pe ea.
Are foarte putin text dar exprima multe, iar in momentul de fata a ajuns sa o citeasca singur singurel.




Si noi, adultii casei, adoram aceasta carte. L-a facut pe puiutul nostru sa se straduiasca sa pronunte pe "Ş". Doamne si este atat de dragut cand o face... Este un ş perfect, cu accent englezesc. :)))


Activitatea propusa pentru cartea primita in ghetute, a fost o activitate de colorat.
Am descarcat imagini de pe pagina autorului, Chris Haughton, am tiparit si gata activitatea zilei.





5 decembrie 2018

Calendar advent: 5 decembrie 2018

5 decembrie:
"Uite, Madicken, ninge!" de Astrid Lindgren

"În timp ce o aștepta pe mătușa ei în fața unui magazin, într-o zi de iarnă, Lisabet îl vede pe Gustav, un copil din vecini, cum se plimbă ascuns în spatele unei sănii, pe tălpi, fără știrea vizitiului. Se crede atât de grozav încât îi spune fetiței că ea nu ar avea niciodată curaj să facă așa ceva. 
Dar lui Lisabet atât îi trebuie. Cum să nu aibă curaj? 
De ce crede toată lumea că e încă mică? 
Uite, chiar acum o să se urce și ea pe ascuns în spatele unei sănii. Nici nu e greu, dacă se ține bine. Și e nemaipomenit să străbați în clinchet de zurgălăi orașul învelit de zăpada strălucitoare. Dar sania merge din ce în ce mai repede, lasă în urmă casă după casă și iese din oraș ca vântul. 
Oare unde se duce? 
Cum o să se-ntoarcă Lisabet acasă la mama, la tata și la sora ei mai mare, Madicken?"



Activitatea propusa pentru aceasta carte, a fost una senzoriala, sa-si bage degetelele in "zapada", sa faca bilute pe post de bulgari...
In cutia cu aluat am creat un peisaj de iarna si am reconstituit impreuna fragmente din poveste. Joaca in zapada, bataia cu bulgari, Sasso, cainele aleargand bucuros prin neaua pufoasa iar Gosan, pisica, de pe margine, intrebandu-se ce-i cu atata veselie.

Aluatul l-am facut in graba, fara sa cantaresc ingredientele, ci pur si simplu peste faina am turnat putin ulei, sare si apa calduta. Apoi am framantat. Pentru ca am pus prea multa apa, am completat cu faina pana ce aluatul s-a dezlipit de pe degete.

Figurinele sunt inuitii din sertarul cu habitatul polar. Dar cine, in afara de mine, baga de seama ca Lisabet nu are caciulita rosie si jacheta verde? Sau ca Madiken nu are haina albastra?
Poate candva, pentru piticii mei de pe creier, am sa fac papusi asortate povestii...

Gata! La joaca!






4 decembrie 2018

Calendar advent: 4 decembrie 2018

4 decembrie:
" Amos e răcit" de Philip C. Stead

"Amos lucrează la Grădina zoologică. În fiecare zi, joacă şah cu elefantul, stă alături de pinguinul timid, îi citeşte poveşti bufniţei, care se teme de întuneric. Dar într-o dimineaţă, Amos nu mai poate ajunge la Zoo…"



Aveam programare la medic iar cartea zilei inca nu o citisem. L-am rugat sa incepem sa ne pregatim , sa ne imbracam pentru plecare.
Pai a fost chip sa iesim din casa pana nu a "titit" el cartea?
Si era momentul sa ma supar ca intarziem? Doar eu am fost cea care a pus cartea cea noua acolo, nu? Hehehe :)

Activitatile propuse au fost de sortare a animalelor intalnite in carte.
Sa sorteze animalele mici de cele mari, sau pe cele cu 4 picioare fata de cele cu 2 picioare, si o a treia sortare care l-a cam pus in dificultate, cele care fac pui fata de cele care fac oua.




Cum am realizat bradul raft puteti vedea aici.

De asemenea, vedeti  propunerile pentru zilele trecute, dand click pe datele de mai jos:
1 decembrie
2 decembrie
3 decembrie

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...