7 iunie 2018

Articol fara poze

Da, ati citit bine.
Cred ca este primul si poate va fi singurul articol de pe blogul meu, ce nu va avea fotografii, iar textul ar putea fi mai lung decat toate articolele de pana acum.
Nu stiu ce m-a impulsionat sa fac acest articol, sper totusi sa gasiti in el informatii utile, descoperite de noi pe parcursul ultimilor ani.

E miezul noptii... pustiul viseaza, sotul este plecat iar eu tastez cu pofta. :)
In seara aceasta, cat timp am stat cu el sa adoarma (eu sunt paturica sau maimutica lui de nani), mai exact m-am facut ca dorm vreo ora, ma gandeam cat de NOROCOASA pot fi.

De ce zic acest lucru?
Hai sa o luam de la inceputurile inceputurilor cand eram in liceu si am dat cu ochii de el, de jumatatea vietii mele. Sa fie vreo 19 ani de cand ma iubeste si tot de atatia imi este alaturi... pai nu e NOROC ca l-am intalnit asa devreme?
In toti acesti ani m-a surprins , m-a sustinut, m-a incurajat si m-a impulsionat sa incerc mereu lucruri noi, in job-ul meu, in pasiunile mele, in fotografie si handmade, in afacerea proprie.
Aaa, si face niste surprize frumoase, vai mama!

Apoi, alta chestie cu NOROCUL cred ca este cand nu era in plan sa avem copii, iar fosta sefa a povestit cum sta treaba cu facutul copiilor, cum e cu nasterea naturala si cum e cu cezariana (ea experimentand ambele variante). Tin minte entuziasmul si amuzamentul ei cand argumenta si sustinea cu tarie ca nasterea naturala este incomparabil mai frumoasa decat cezariana. Acum sa fim sinceri, cine baga la cap astfel de discutii despre copii cand nu ai in plan copii? Totusi, se pare ca informatia a ramas acolo in minte intr-un coltisor si apoi a iesit la iveala cand am ramas insarcinata. Pe toata perioada sarcinii am spus ca vreau sa nasc natural. POC! Iar m-a lovit NOROCUL, pentru ca asa s-a si intamplat.
Dupa ce am avut o sarcina usoara (ceva mai stresanta in prima parte cand veneam dupa o prima sarcina pierduta iar primul trimestru din a doua sarcina a fost cu hemoragie si tratament) am avut parte si de o nastere naturala usoara.
Cred ca nasterea a fost mult mai grea pentru sot. El era stresat, panicat, emotionat prin sala de asteptare iar eu ma "plictiseam" in sala de nastere de la Filantropia (au fost 17 nasteri atunci) si trimiteam sms-uri si faceam poze sosetelor mele gri. Ma intrebam de ce stau cu sosetele cand as fi putut sa stau cu unghiile rosii la vedere, doar ca nu apucasem sa le vopsesc. Cine avea in plan sa nasca? Se pare ca nu eu!

Ziceam de NOROC, iata ca iar a fost prezent cand bebelusul de cand mi-a fost adus, a stat tot timpul cu mine iar de la prima strambatura si schinceala a micutului, nu prea stiam ce sa ii fac, asa ca il mufam. Si o faceam des, pentru ca si el se stramba des! :))
De data aceasta a fost si norocul lui, asa cum se spune: daca e cerere e si oferta, adica laptic. Nu povestesc de canale infundate, ci mai bine de faptul ca nu am experimentat furia laptelui (deci se poate si fara), ci de faptul ca atunci cand auzeam cum altii mananca la ore fixe sau ca dorm noaptea fara sa se trezeasca, am cedat sub presiunea oboselii si am incercat si eu, concluzia: a scazut lactatia. NOROC ca nu am avut lapte praf in casa ci rezerve de lapte matern in congelator.
NOROC mare ca am aflat de grupul "Alapteaza - breastfeeding support". Acolo am descoperit ca exista consultant in alaptare si am gasit foarte multe informatii utile.

Si... iar NOROC! M-am trezit rapid la realitate imbratisand situatia ca fiecare copil este unic, fiecare are ritmul lui iar cele X treziri pe noapte (au fost si 10) timp de aproape 3 ani, mi-au permis sa il iau in brate, sa il strang la piept, sa il sarut si sa il dragalesc extra fata de orele din zi.
Daca nu era la mine in brate, era la tatal lui care a stat prima luna acasa (NOROCUL nostru ca aflasem de cele 10 zile libere oferite legal pentru primul copil, daca faci cursul de puericultura + 5 de la stat), iar in urmatoarele 3 luni a fost mama mea. NOROC, nu?
Bebelusul nostru ne-a facut sa il tinem in brate non stop, NOROC ca manca precum un purcelus (afirmatia unui medic) si din pacate nu reusea sa scoata aerul, iar noi il plimbam pe umar cu orele, cu noptile. Am descoperit ca planurile si gandurile de dinainte de aparitia ghemotocului nu prea se pupa cu realitatea. Una din putinele: sa nu il inveti in brate!!! Ei, da! Si acum la 3 ani si 3 luni abia atept sa imi ceara sa il tin in brate. O sa vina momentul cand o sa-i cer eu sa il iau in brate si nu o sa mai doreasca el. Trist, dar adevarat!
Sincer, poti sa-l refuzi cand il auzi "In bate, tati..."?  Daca nu vrea in brate, vrea in spatele lui! NOROCOS tatic.

NOROC cu tinutul in brate ca asa am aflat de sistemele ergonomice de purtat bebelusi, de grupul "Ajutor in babywearing" unde am descoperit ce legatura au literele M si C in purtarea bebelusilor. Iar extra NOROC a fost ca am primit de la fratele meu, cadou de ziua mea, un sling cu inele.

Cand el avea veo 4 luni, hop, iar NOROCUL la usa mea, sau mai bine zis la un click distanta de mouseul meu. Nu stiu daca am vazut intr-un comentariu, sau intr-un articol de pe net, cert este ca am aflat de BLW.
Uaaaau! Ce NOROC m-a atins, am simtit ca rezonez cu aceste idei iar grupul "BLW Romania" a fost de mare, mare ajutor. Pe acest subiect, cartea  "Diversificarea naturală – autodiversificarea, de Gil Rapley si Tracey Murkett" este obligatorie!
Am inceput autodiversificarea cand Adrian avea vreo 7 luni (nu prea statea in fundulet) iar retetele si imaginile cu el savurand si descoperind solidele ( #jurnaldeBLWist pe grupul respectiv) , au fost neasteptat de apreciate de mamicile aflate pe grup, astfel ca ele m-au sustinut si mi-au dat ideea sa le strang intr-o carte.
NOROC ca pasiunea mea pentru fotografie m-a ajutat sa surprind fiecare gest si fiecare descoperire culinara a lui. A prins viata un vis pe care nu l-am visat dar s-a realizat si transformat in cartea "Retete gustoase si rime haioase".

Vorbim de NOROC, da? Care iar a picat din senin, sau poate il cautam eu cand scotocind internetul din lipsa cablului tv, am aflat de  Maria Montessori (medic si pedagog) si de metoda/principiile ei impresionante. Am pescuit aceasta informatie cand pustiul cred ca avea un an si ceva si incepuse sa descopere lumea din mers. Camera lui de bebelus am inceput sa o transformam incet, incet, sa o adaptam nevoilor lui din acel moment. Uneori parca ma gandesc ca ar fi fost frumos sa fi aflat de Maria Montessori mai devreme, dar NOROC ca am aflat si atunci. Chiar si in prezent aplicam din metodele ei in mediul nostru de acasa, iar activitatile specifice ii plac foarte mult pustiului.

Inca un subiect delicat si important pentru noi dar invaluit in NOROC a fost cel cu facutul nevoilor  la olita. Pentru unii este un subiect destul de dificil, eu cred ca l-am depasit foarte rapid si usor, ne fiind un stres pentru cel mic ci mai de graba atunci cand el a fost pregatit iar eu si tatal lui pe faza. NOROCUL nostru (al meu si al pustiului) este ca avem un sot respectiv tata minunat, ce mereu ne sustine in tot ceea ce facem. In momentul in care am descoperit recomandarea cartii pe cateva bloguri dragi din SUA, i-am oferit-o sotului pe kindle "Oh Crap! Potty Training" de Jamie Glowacki si l-am rugat sa o citeasca, apoi sa imi faca rezumatul, eventual sa imi spuna daca merita sa o citesc. Mi-a oferit mai mult decat sustinere... mi-a oferit incurajare, incredere ca pot sa trec repede si usor peste aceasta etapa. Recunosc ca ma speria enorm, nu stiam cum si de unde sa incep, nu stiam cand. Nu ii uit replica: "Cred ca pustiul e pregatit, daca esti si tu sa tii minte ca nu ai sa faci nimic altceva cateva zile, nu gatesti ci iti comanzi, nu speli vase ci vei sta cu ochii pe el ca pe butelie! Chiar daca uda pe jos, se sterge iar urina este sterila!". NOROC ca a citit el primul cartea ca apoi totul a fost mult mai usor.

Tot la categoria NOROC pot sa incadrez si descoperitul cartilor pentru copii, al cartilor fara pereche. Incerc sa imi amintesc cum am dat peste acest "sport", si bag de seama ca citesc multe comentarii iar  oamenii sunt darnici, pentru unii o simpla sugestie poate fi pentru altii o comoara. Desi nu imi amintesc sa fi avut carti prea multe in copilarie, in ultimul timp m-am indragostit de cititul cu voce tare, de carti ilustrate pentru copii, de lumea aceasta fascinanta. Sunt NOROCOASA ca am redescoperit biblioteca publica BMB. Si iar afirm ca sunt NOROCOASA ca am un viciu, dau bani pe carti nu pe altceva mai putin productiv.

Se zice ca NOROCUL si-l face omul cu mana lui.
Nu stiu ce sa zic, cert este ca nu am gasit bani, nu am castigat la loto, nu am avut matusi bogate iar in baza celor spuse, sotul meu nu este deloc de acord ca ma bazez pe noroc, mai degraba zice ca sunt extrem de curioasa, ambitioasa si dornica de a evolua, de a ma informa. Cred ca este un om "intelijent", nu degeaba se afla in procentul de 3%... NOROCUL meu! :))

Concluzia o trage fiecare.


5 iunie 2018

Cum sa faci plastilina cu textura si aspect de inghetata

Astazi s-a anuntat a fi o zi calduroasa, iar noi, chiar de la prima ora am planificat sa ne racorim cu o inghetata parfumata si frumoasa.
Pot sa spun ca am fost in extaz din clipa in care am amestecat cele doua ingrediente. Arata extraordinar de bine, se simte fantastic de fin la mana si nu mai spun ce miros are! De fapt poate avea ce miros doriti voi.

Acest joc de rol ne-a tinut ocupati si implicati mai mult de o ora jumatate. Eu eram clientul pretentios ce avea dorinte inedite, ba cu aroma de lamaie, ba cu banana, ba cu bombonele, ba cu cipsuri de ciocolata si in plus mai eram si un client nitel curios ce isi mai baga nasul si mainile prin ingredientele de pe masa, dar pustiul era atat de concentrat incat munca in echipa era binevenita.

In timp ce modelam si ne jucam, discutam despre culori si cum putem obtine roz din capsuni sau galben din lamai sau maro din cacao asa cum ziceam eu, iar el ma corecta zicand carob. :))))








Cine prefera inghetata la cornet? Sau poate doriti in cupe? Fiecare varianta este disponibila, uneori mai facem si "BIOSE", adica briose. Da, da briose cu inghetata. Mmmmmm....


Acest joc, pe langa concentrare si motricitate fina, ajuta si la dezvoltarea limbajului si invatarea bunelor maniere. Spre exemplu: salutul pentru intampinarea clientilor, multumesc cand primesc minunatele si delicioasele bunatati, sau cand cel ce realizeaza inghetata primeste complimente si nu in ultimul rand formula de la revedere, la plecare.





Spuneti si voi daca nu arata fantastic de reala aceasta inghetata!  Pai cum sa nu ai chef sa te joci alaturi de cei mici? Eu nu stiam cum sa fac sa il conving pe pustiulica sa fie el clientul.




"Stai, stai, mama!!! Mai ai nevoie de o steluta ca ai 2 ani si ai nevoie de doua."
Decorate cu nasturi colorati, margele din lemn, stelute cu sclipici si orez colorat cu ajutorul colorantului alimentar, produsul finit va fi cat mai aproape de realitate.






Dezavantajul este ca devina sfaramicoasa daca sta mult timp in contact cu aerul si nu este framantata constant, dar clar pentru o repriza buna de joaca este mai mult decat suficient.

Deci, plastilina facuta in casa necesita doar DOUA ingrediente, pe care sigur sau mai mult ca sigur le aveti deja in casa.
Cele doua ingrediente sunt:
1. Amidonul de porumb
2. Balsamul pentru par.
Proportiile pot varia nitel, in functie de consistenta balsamului. Sa va faceti o idee, eu am folosit 1 cup amidon si masuratoarea de 1/8 cup cu balsam de 2 ori si jumatate.




Cornetul l-am decupat din cofraj de oua, apoi l-am desenat cu un creion pentru a-i da textura romburilor.



Nu stiu cat de mult rezista, pentru ca astazi de dimineata am facut-o iar cand am terminat jocul am pus plastilina in punga de plastic si am tras aerul din ea cu ajutorul aspiratorului de mana.
Am sa revin cu feedback despre felul cum se comporta in timp si modul de pastrare.


Imaginea de final este impresionanta, inghetata nu a fost mancata iar eu sper ca v-am facut pofta de una ce necesita a fi modelata! :)



3 iunie 2018

Proiectul 365 in 2018

Toata seria o puteti vedea aici.

27 februarie | Briose cu ciocolata dar fara ciocolata.

28 februarie | La multi ani, Adrian! Invitatie in atelierul micului mecanic.

1 martie | Vine, vine Primavara!

2 martie | Calutii lui Philip.

3 martie | Yuhuuuu... Petrecere in atelier!

4 martie | Prima pictura pe sticla.

17 mai 2018

Cum sa faci un teatru de umbre

Primesc o carte tare frumoasa, mare si grea. Ce pot face din cutia in care a fost livrata?
Pe moment o depozitez frumusel pe balcon, cine stie cand am nevoie de un astfel de ambalaj.
Seara, pe la miezul noptii, ma loveste inspiratia si taman cutia primita in cursul zilei este ideala.
Va fi transformata, in doi timpi si trei miscari, intr-un teatru de umbre.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Pot sa spun ca am avut un succes colosal cu acest teatru, cu muuult peste asteptarile mele!
Pustiul s-a distrat fantastic si era mereu cu gura cascata de uimire, si din cand in cand ii ajungea pana la urechi de atata ras.

Am pus in scena povestea noastra, structurata pe capitole, asa cum am tot ascultat in ultimul timp "Aventurile lui Habarnam". Capitolul 1: Intalnirea (dintre parintii lui, adica dintre mine si sot), capitolul 2: Bebelusul (despre el, rodul dragostei noastre), si tot asa am povestit ce ii place lui sa faca: sa se balaceasca in cada, sa vada animalele impreuna cu tati, sa se joace in parc, iar Tuxie nu a lipsit din peisaj, plus multe improvizatii de moment.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Premiera a fost seara, la lumina diafana a unei lampi. Misterul era invaluit in curiozitate si magie.
In seara aceea nu am facut fotografii pentru ca eram prea implicata sa prezint povestea, iar cei doi spectatori (el si tati) erau mult prea entuziasmati de piesa.
Cert este ca teatrul de umbre a fost utilizat si pe timpul zilei cand soarele scalda camera in lumina apusului. De data aceasta, am pus impreuna in scena piesa. Si vai de mine, tare drag imi era de el! Nu m-a lasat sa sar nici macar o particica din poveste: "Mama, să înţepi cu tine si cu tati cu inima!".

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative



teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Spuneam ca teatrul de umbre se realizeaza in doi timpi si trei miscari.
Ei bine, chiar asa este. Aveti nevoie sa reciclati o cutie, eu am avut una speciala pentru carti, in forma de cruce, astfel nu am mai muncit sa decupez o cutie normala.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Am facut nitel pe arhitectul desenand cu un creion fatada teatrului.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Cand am fost multumita de schita, am dat cu un marker negru permanent peste desenul creionat.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Apoi am taiat cu un cutter zona unde urma sa fie scena. Eu am decupat si in partea de sus un cerc, pentru a pune initiala baietelului nostru, doar este teatrul lui, nu?

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

La final am lipit cu scotch o hartie alba, pe partea de interior a cutiei.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Pentru elementele piesei de teatru am folosit siluete decupate din carton negru pe care am lipit cu scotch, paie de suc negre.

teatru de umbre, tutorial teatru, cum sa faci teatru, recicleaza, diy, vixy.ro, scena teatru, teatru copii, joc de umbre, piesa teatru umbre, activitati copii, activitati creative

Sfarsit!

Mami, mai viau încă o datăăă!

14 mai 2018

Proiectul 365 in 2018

Toata seria o puteti vedea aici.

22 februarie | Castelul de nisip.

23 februarie | Ziua in care a nins.

24 februarie | Un, Doi, Tei...

25 februarie | Iarna cu parfum de primavara.

26 februarie | Trucul lingurii tine furia laptelui in loc.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...