Porchita si Gerard

Cartile cu elefantul Gerard si Porchita sunt mult indragite la noi acasa. Este distractie, este veselie si mare bucurie cand le rasfoim, iar pustiul a invatat sa le "citeasca" singur.
Preferatul, este pe departe, Porchita cu replica favorita: "BANANA!", din cartea "Suntem intr-o carte!" de Mo Willems, iar de fiecare data cand ajungem la replica "Suntem intr-o carte!" o cantam dansand.
Doamne cat se prapadeste de ras cel mic...
Personaje din carti i-am mai facut, dar de data aceasta am stabilit sa le pictam pe o bluza.
In general nu prea isi ia jucarii sau jocuri atunci cand pleaca de acasa, dar cu ocazia aceasta, are posibilitatea ca Porchita si Gerard sa fie cu el de fiecare data cand doreste.

Sa va aratam cum am lucrat impreuna pentru aceasta minunata bluza, care ii aduce de fiecare data cand o poarta, zambetul pe buze si topaiala, schimband replica din "Suntem intr-o carte!, in "Suntem pe un tricou!".

In prima faza, a rasfoit cartea cu mare atentie si a ales ce secventa vom picta.

A introdus un carton sub zona unde urma sa pictam, evitand sa patam si partea din spate a bluzei, in cazul in care vopseaua ar fi trecut prin tesatura.

Eu am desenat pe o hartie transparenta (sau hartie de copt) cele doua personaje, apoi l-am decupat cu un cutter pe Porchita, urmand sa obtin un sablon.
Nu mi-am dat seama ca este mult mai util sa-i desenez individual, pentru a obtine doua sabloane, asa ca desenul lui Gerard a asistat cand l-am pictat pe Porchita.

Cu o pensula tip burete am tamponat, cu vopsea roz, deasupra sablonului conturului lui Porchita.

Cand a fost gata, am grabit procesul de uscare, cu ajutorul unui feon.

Urmand aceeasi pasi, l-am realizat pe Gerard.
Pentru ca in etapa realizarii lui Porchita, nu mi-a dat prin cap sa fixez cu scotch, sablonul, am intervenit sa tin de el, sa nu se miste.
Varianta mult mai buna a fost sa-l fixez de tricou. Merge si cu banda dublu adeziva pusa intre tricou si sablon.

Pentru ca nu am sters bine buretele dupa ce l-am spalat de vopseaua roz, am obtinut un Gerard cu diferite nuante de gri, iar domnul CTC mi-a subliniat faptul ca a iesit mai inchis decat in carte. Mda... ce pot zice? Mai pot sa comentez, cand copilul avea dreptate?
Important este ca invatam din greseli.

Buuun!
A venit partea cea mai "usoara", in care eu am pictat conturul cu negru, iar el si-a facut rost de o activitate, pe covor, ce implica o duzina de masinute.

Am avut senzatia ca a trecut o vesnicie pana sa finalizez cele doua personaje, iar pentru bulele cu text am apelat la dragul meu sot, si l-am rugat sa nu vina acasa fara sa-mi ia un marker negru, special pentru textile, pentru a scrie textul.
S-a conformat.
A cautat si a traversat jumatate de Bucuresti, dar a luat... singurul disponibil, care s-a dovedit a fi prea gros, asa ca am apelat tot la pensula si la rabdarea mea de chinez. :)))

Cand a fost gata, pustiul a grabit iar procesul de uscare, cu ajutorul feonului.

Ah, si bineinteles, la final, artistul isi semneaza opera de arta!

Pentru o spalare la 40°C, necesita sa fie calcat conform instructiunilor de pe tubul de vopsea pentru textile.

Voi ce personaje preferate din carti aveti?